Lumea se schimba. Politica se schimba. Partidul Piratilor este o miscare politica atipica, bazata pe obiective clare, realiste si posibil de adus la indeplinire prin folosirea sistemului politic actual.

Platforma noastra cuprinde 3 obiective:

• Reforma legislatiei privind dreptul de autor, drepturile conexe si brevetele prin echilibrarea recompensei creatorului cu dreptul general de acces la cultură şi informaţie. Cerem modificarea legislaţiei brevetelor pentru a echilibra dreptul posesorului de brevet cu progresul societăţii, în special în ceea ce priveşte progresul medicinei. Cerem reforma unui sistem invechit si inlocuirea sa cu unul capabil sa raspunda cerintelor erei informationale.

• Respectarea drepturilor si libertatilor individuale, inlaturarea oricarei forme de cenzura a liberei exprimari si a monitorizarii comunicatiilor si vietii private de catre stat. Cerem modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice în sensul eliminării monitorizării fără mandat a comunicaţiilor unei persoane şi restabilirii drepturilor omului care sunt în prezent încălcate. Cerem inlaturarea oricarui tip de cenzura si monitorizare a comunicatiilor si instituirea unor masuri reale de protectie a liberei exprimari, intimitatii si vietii private.

• Eficientizarea sistemul administrativ si transparenta in procesul de administrarea fondurilor publice. Cerem obligarea instituţiilor publice la înlocuirea imediată a tuturor suitelor software noncritice din administraţia publică cu suite echivalente gratuite, ducand astfel la scăderea spre zero a costurilor cu licenţele proprietare şi acordarea de şanse egale tuturor sistemelor de operare şi altor programe folosite în administraţie. Cerem folosirea sistemelor informatice in scopul administrarii de la distanta a impozitelor, taxelor si altor interactiuni dintre stat si cetatean, informarea publicului asupra tuturor aspectelor care tin de gestionarea fondurilor obtinute din impozitele platite. Cerem realizarea unui sistem de consultare electronic real si functional pentru a oferi societatii civile acces la fundamentarea deciziilor executivului si legislativului.

Toate aceste obiective pot fi aduse la indeplinire prin modificarea cadrului legislativ, dar pana la acest moment cei in masura sa o faca au ignorat vocea cetatenilor, sau au actionat in sens contrar drepturilor constitutionale ale acestora.

Alaturati-va Partidului Piratilor si puneti capat acestei stari de fapt!

Experiența electorală din România ultimilor 20 de ani ne arata ca puşi în fața unei dileme electorale românii aleg să voteze persoana, uneori în ciuda unor evidente probleme ale acesteia. Exista din punctul meu de vedere un singur caz in care ceea ce a fost votat a fost o idee şi nu o persoana, respectiv performanța lui CV Tudor la alegerile din 200. Atunci romanii au ales să voteze ideea de protest.
Aparent, la fiecare ciclu electoral românii au de ales între stânga și dreapta şi nu o data am auzit replici de genul “nu îl votam pe ala că e comunist”. Din punctul meu de vedere românii nu au avut niciodată o posibilitatea de a alege în mod real. Toţi preşedinţii României postrevoluţionare au fost înainte de 1989 comunişti. Marea majoritate a celor din cercul puterii postdecembriste au fost şi sunt comunişti prin formaţie şi comportament.
De altfel dilema alegerii între stânga şi dreapta este una falsă în România pentru că absolut toate partidele au oferit pensii mărite, salarii mari, protecţie sociala şi impozitarea sporita a averilor, toate idei de stânga, dar care le asigurau indiferent de orientarea declarata sprijinul unei părţi a cetăţenilor care nu erau interesaţi decât de o promisă bunăstare personală.
În aceste condiţii, populaţia a simţit că oferta ideologică este cam aceeaşi, deci nu poate fi vorba de o opţiune între idei sau principii, iar singurul lucru care departaja grupările politice era persoana aflată la conducere. Astfel partidele au devenit simple accesorii ale liderilor, iar acest tip de conducător a căpătat greşit denumirea de “locomotivă”. Spun greşit pentru că în realitate aceştia nu au fost altceva decât dictatori. Puterea absolută de care dispuneau, lipsa unui program real, conducerea “după ureche”, lipsa unor planuri reale de guvernare pe termen lung (nici un guvern nu a avut un plan real, ci doar cuvinte înşirate pe o hârtie botezată astfel), folosirea cenzurii şi a aparatului statal pentru reprimarea opozanţilor, toate acestea sunt indiciile dictaturilor la care am fost martori. Afirm că am fost martori pentru că de 20 de ani nu a existat posibilitatea reală de a alege un program, o ideologie sau un set de principii, ci doar de a alege între diverşi dictatori formaţi la şcoala comunistă.
Criza economică, retragerea lui Iliescu, imposibilitatea (la acest moment) unui nou mandat pentru Băsescu, au afectat sistemul consacrat după revoluţie şi oferă pentru următoarele alegeri două scenarii teoretice: cel dur (aşa zisa democraţie originală românească) în care lideri puternici se ridică din rândul partidelor şi vom avea de ales iar între diverşi dictatori, sau cel normal în care va lipsi personalitatea puternică a liderului dar va exista o unitate ideologică a unui grup care va putea formula şi aplica primul plan real pe termen lung pentru România.
Combinaţii în variate măsuri ale celor două sunt foarte probabile.
Ca alegători avem într-o oarecare măsură posibilitatea de a face ceva. Sistemul legislativ adoptat de către partidele parlamentare face dificilă schimbarea clasei politice, dar nu imposibilă. Pe scena politică există şi Partidul Piratilor li se va alătura, o serie de partide mici, ghidate de principii şi idealuri şi mai puţin de interesele personale ale unor lideri. soluţia la îndemâna alegătorilor este să mergă la vot în masă şi să voteze aceste partide mici forţând astfel o altă configuraţie a Parlamentului şi începutul unei schimbări reale. Singura soluţie este să alegem ideile şi nu persoanele, să dăm un vot de blam sistemului clasic şi să îi injectăm doza de anticorpi de care are nevoie pentru a se însănătoşi.

Pe contul nostru de Facebook, am primit un comentariu care ne califica drept anarhişti. Deşi domnul comentator nu argumenta aceasta afirmație, este bine ca ne-a oferit un interesant punct de plecare pentru câteva clarificări ideologice şi o luare de poziţie.
După cum știți, Partidul Piraților susține libertățile individuale. Potrivit teoriilor individualiste democratice, statul trebuie să apere libertătăţile individuale, până la momentul în care libertatea unui individ încalcă libertatea altui individ (teorie aplicată de majoritatea sistemelor democratice). Potrivit teoriilor colectiviste, statul trebuie să aibă grijă ca individul să servească binelui colectivității (teoria sistemelor autoritar-totalitare, din ce în ce mai aplicată în România). Două curente politice au fost asociate individualismului extrem: liberalismul şi anarhismul, datorită susținerii libertăților individului. Dacă liberalismul susţine libertatea individului şi prioritatea acesteia în faţa statului, anarhismul considera statul o piedică în calea libertăţii şi cere desfinţarea lui. Partidul Piraţilor nu se supune nici unuia dintre aceste tipare deşi principiile noastre sunt influențate oarecum de individualismul filozofic respectiv de umanism.
Am ajuns să fim calificați anarhiști pentru că am susținut că actuala clasă politică, parlamentul, guvernul şi preşedintele nu ne reprezintă. Am susţinut acesta bazându-ne pe cifre: cei din structurile de conducere nu au fost votaţi de majoritatea celor cu drept de vot. Legitimitatea lor este cel puțin îndoielnică. Am ajuns în acestă situaţie pentru că din ce în ce mai mulţi dintre concetățenii noștri îşi dau seama că votul lor nu schimba nimic.Votul nu mai este un instrument ci o formalitate, indiferent pe cine am alege sistemul pervertește individul, oricare i-ar fi fost rezultatele anterioare. La vot nu se oferă alternative reale ci aceeaşi hoţi cu alte nume.
De aceea noi cerem schimbarea sistemului şi nu desfiinţarea statului. Cerem o democraţia participativă reală, în care oameni cu adevarat liberi îşi exprimă punctul de vedere, iar votul lor are efect. Aceasta se poate realiza e mai multe căi, de preferat urmate simultan şi în paralel. Partidul Piraţilor îşi propune să intre în sistem,să intre în Parlament şi să folosească pârghiile legale pentru a schimba sistemul.
În acelaşi timp educaţia generaţiilor tinere este esenţială. Şi ei, ca şi întreaga populaţie trebuie să înţeleagă şi să acţioneze conform importanţei exprimării libere a votului, a consecinţelor pe care acesta le are, dincolo de găleata de plastic sau cei 50 de lei primiţi de la diverse partide.
Nu în ultimul rând, este important să nu mai tăcem. Să ne spunem cât mai tare, clar şi răspicat nemulţumirile.

Pentru cei interesaţi de subiecte precum drepturile de autor, internet liber, politici PP şi alte discuţii piratereşti recomandǎm urmǎtoarele materiale de informare audio:

Pirate Party Radio

Pirate Party Radio este o emisiune radio sǎptǎmânalǎ ce trateazǎ ştiri ce ţin de politica Piraţilor, şi anume reforma copyrightului, libertatea informaţiei, dreptul la viaţǎ privatǎ, neutralitatea internetului sau guvernare deschisǎ. Emisiunea este produsǎ de RantMedia, organizaţie de media independentǎ, şi este moderatǎ de James O’Brien (Cimmerian), fondatorul RantMedia. Radio PP este programul radiofonic oficial al Partidului Piraţilor din Canada şi al celui din Statele Unite, şi este transmis în fiecare joi online. De asemenea, toate episoadele se gǎsesc pe pagina oficialǎ, iar ultimul episod poate fi ascultat oricând prin streaming.

Pirate Podcast

Pirate Podcast reprezintǎ o serie de înregistrǎri fǎcute de cǎtre Eric Priezkalns, unul dintre fondatorii Partidului Piraţilor din Marea Britanie (PPUK), ce trateazǎ politica PP. Momentan, Pirate Podcast cuprinde 5 interviuri interesante, şi anume, cu Andrew Robinson, liderul PPUK, cu Samir Allioui, preşedintele PP Olanda şi co-preşedinte interimar PP Internaţional, cu Boris Turovskii, membru PP Rusia şi PP Germania, şi candidat (atunci) la preşedenţia  PPI precum şi ultimele 2 cu candidaţii PPUK la alegerile legislative din Marea Britanie ce vor avea loc pe 9 mai a.c. Înregistrǎrile se gǎsesc şi pe saitul Apple iTunes.

Dacǎ mai cunoaşteţi şi alte asemenea podcasturi/emisiuni, lǎsaţi-ne un mesaj, aici sau pe forum.

Cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la prima lege a drepturilor de autor din lume – Statute of Anne – galeria OSA Archives din Budapesta a organizat o expoziţie pe tema copyrightului – Kopirájt 300 – expoziţie la care participǎ şi Partidul Piraţilor din Romania cu materiale promoţionale multimedia.

Expoziţia se axeazǎ puternic pe drepturile de autor ca şi concept ancorat în echilibrul dintre creatori şi (re-)utilizatori, acordându-se spaţiu amplu pentru alternative contemporane la copyright – copyleft, creative commons – sau reforma ei, precum şi subiectelor tangente, cum ar fi partajarea de fişiere (file-sharing) sau Partidul Piraţilor, ca mişcare politicǎ copy-reformistǎ.

Pentru cei interesaţi, cu drum prin Budapesta, expoziţia dureazǎ pânǎ pe 19 mai a.c., şi se aflǎ la Galeria Centralis (OSA at CEU) 1051 Budapest,  strada Arany János, nr. 32.

PS. Pe blogul organizatorului (e în maghiarǎ, dar traduce Google) am aflat cǎ anul acesta, pe lângǎ mulţi alţii, operele lui Nicolae Iorga intrǎ în domeniul public (1940 + 70 ani).

Vezi şi Pagina de Prezentare a Expoziţiei

Între 16 şi 18 aprilie 2010, 70 de reprezentanţi ai Partidelor Piraţilor din 22 de ţări se vor întâlni la Bruxelles pentru a forma o organizaţie internaţională, Partidul Piraţilor Internaţional (PPI), să pregătească o declaraţie de principii comune pentru partidele piraţilor şi să aleagă primul consiliu oficial al PPI. Duminică, 18 aprilie, ora 14:00 (ora locală) va avea loc o conferinţă de presă pentru a informa publicul cu privire la rezultatul discuţiilor şi pentru a da consiliului nou ales posibilitatea de a prezenta noua organizaţie.

Reprezentanţii partidelor piraţilor, inclusiv Rick Falkvinge, iniţiator al mişcării piraţilor, vor avea ocazia să se întâlnească cu membrii piraţi ai Parlamentului European, Christian Engström şi Amelia Andersdotter. “Aceasta conferinta este o mare oportunitate de a consolida legăturile existente între partidele piraţilor şi a crea o organizaţie care să ajută la coordonarea eforturilor depuse individual de fiecare partid al piraţilor din lume”, a declarat Christian Engström, deputat european din 2009 din partea Partidului Piraţilor din Suedia. “Cooperarea internaţională este o necesitate pentru a extinde ideile piraţilor. Exemple precum Acordul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA) şi INDECT arată că este nevoie de o organizaţie umbrelă puternică precum PPI pentru a lupta pentru o reformă a drepturilor de autor, împotriva monitoruzării cetăţenilor şi pentru agenda piraţilor în general. ”

Ideea din spatele organizaţiei umbrelă pentru mişcarea piraţilor s-a născut în anul 2007, şi a fost concretizată atunci când reprezentanţii a cinci ţări au ales o echipă denumită “Coreteam”, cu sarcina de a coordona mişcarea internaţională a piraţilor şi de a pune bazele pentru crearea unei organizaţii internaţionale oficiale . Din anul 2009 PPI a ajutat la crearea şi organizarea mai multor noilor noi partide ale piraţilor, mişcarea fiind acum activă în peste 40 de ţări din întreaga lume.

“La această conferinţă, în Bruxelles, PPI va obţine legitimitatea democratică pe care o merită. Delegaţii vor pune bazele pentru o organizatie umbrela care reprezinta fiecare Partid al Piraţilor de pe glob. Aceasta este un eveniment de o deosebită importanţă pentru mişcarea piraţilor”, a declarat Jerry Weyer din Luxemburg Co-preşedinte al Coreteam.

Conferinţa va începe, vineri 16 aprilie, cu un tur al Parlamentului European şi discursul de deschidere rostit de către Christian Engström, urmat de o prezentare susţinută de dr. Jason Rutter privind folosirea programelor Open Source în mediul academic. Sâmbătă, 17 aprilie, delegaţii vor discuta şi vota statutul şi declaraţia comună pentru toate Partidele Piraţilor. Noul consiliu de PPI va fi ales duminică 18 aprilie şi va prezenta rezultatele conferinţei la o conferinţa de presă ce va avea loc începând cu ora 14 (ora locală) pe Rue des Ailes 3,1030, Bruxelles şi să fie deschisă tuturor jurnaliştilor.

Pentru mai multe informaţii, contactaţi actuala Coreteam prin email la coreteam (at) PP-international.net sau vizitaţi http://www.pirate-streaming.net/ pentru streaming live de la conferinţă.

Delegaţi din 20 de localitǎţi bulgare, reuniţi duminicǎ la Sofia, au votat fondarea Partidului Piraţilor din Bulgaria, precum şi structura de conducere a acestuia, şi au adoptat Statutul şi Programa Electoralǎ, partidul devenind membru al Pirate Parties International (PPI).

Dat fiind faptul cǎ originea acestui curent politic se aflǎ în mediul virtual, ierarhia partidului pǎstreazǎ terminologia internetului, membri fiind  împǎrţiţi între “peeri”, “moderatori” şi “administratori”. Preşedintele Comitetului de Iniţiativǎ pentru formarea partidului, Anghel Todorov a fost ales Admin Naţional, iar împreunǎ cu Bogomil Şopov, membru al Consiliului Naţional, va participa la Conferinţa Mondialǎ a Piraţilor din 16-18 aprilie ce va avea loc la Bruxelles.

Fraţii bulgari au fost felicitaţi în persoanǎ de cǎtre Duşan Miletici de la PP Serbia, şi au primit felicitǎri de la numeroase alte partide-surori (inclusiv de la noi) precum şi de la verzii bulgari.

PP.ro se aflǎ încǎ în stadiul strângerii de semnǎturi (dat fiind legea restrictivǎ), proces la care poţi ajuta şi tu. Aflǎ aici cum!

Sursǎ: sait PP.bg

Vezi şi articolul din Adevǎrul

Partidul Piraţilor, împreunǎ cu Grupul Verzilor din Parlamentul European plǎnuiesc sǎ redacteze o Cartǎ a Drepturilor Fundamentale pentru Internet.

Internetul, prin natura sa liberǎ, a permis noi modalitǎţi de interacţiune între oameni şi de contribuţie la proiecte colective. Astfel, Christian Engström, europarlamentar pirat, a anunţat cǎ doreşte ca redactarea sǎ se facǎ împreunǎ cu multitudinea de utilizatori virtuali, propunînd ca discuţia sǎ porneascǎ de la douǎ întrebǎri:

1. Ce ar trebui sǎ conţinǎ un asemenea text?
2. Din ce texte asemǎnǎtoare pot fi folosite/copiate pǎrţi existente?

A doua întrebare, pe lângǎ argumentul eficienţei – acela cǎ nu are rost sǎ se iroseascǎ energie pe reinventarea unor drepturi – mai ascunde şi un aspect pirateresc în abordare. Remixajul de tip copy/paste este, la urma urmei, o atitudine nativǎ a omului virtual, a celui ce considerǎ cǎ internetul are, şi trebuie sǎ aibǎ în continuare, un rol central în infrastructura societǎţii informatizate.

Christian Engström încearcǎ sǎ schiţeze nişte rǎspunsuri posibile la cele douǎ întrebǎri, oferind un schelet pe care sǎ se poatǎ lucra. Astfel, Carta Drepturilor pentru Internet ar putea avea urmǎtoarele (posibile) capitole:

1. Drepturi Fundamentale. Convenţia Europeanǎ a Drepturilor Omului ar trebui sǎ fie respectatǎ şi în mediul on-line, cu accent pe articolul 8 – dreptul la intimitate – şi articolul 10 – libertatea informaţiei.
2. Neutralitatea Reţelei. Operatorii de net ar trebui sǎ ofere o conexiune neutrǎ, liberǎ de orice fel de restricţii asupra conţinuturilor, saiturilor, platformelor sau asupra tipurilor de echipamente care pot fi conectate.
3. Simple conducte de informaţii. În schimbul neutralitǎţii reţelei, furnizorii de internet nu ar trebui sǎ fie traşi la rǎspundere pentru informaţia transmisǎ de cǎtre clienţii lor.

De asemenea, printre textele ce pot fi folosite ca sursǎ de informaţie, se numǎrǎ Convenţia Europeanǎ a Drepturilor Omului, propunerea legislativǎ a Comisiei Federale de Comunicaţii (FCC) din SUA, despre care am menţionat într-un post anterior, sau alte propuneri legislative, legi existente, sau sugestii din partea diverselor grupuri interesate de existenţa unor drepturi fundamentale de care sǎ beneficieze internautul – ca de exemplu recentul Manifest spaniol.

Am deschis un topic pe Forumul Partidului Piraţilor din România cu aceastǎ temǎ, unde oricine poate contribui, sau de asemenea, puteţi lǎsa comentarii pe blogul lui Christian Engström, europarlamentarul nostru din partea PP Suedia.

Lupta pentru Amendamentul 138 din Pachetul Telecom a înregistrat o victorie parţialǎ, prin modificarea textului propus astfel încât sǎ includǎ şi garanţia cǎ orice învinuit pentru încǎlcarea legislaţiei drepturilor de autor va beneficia de un “procedurǎ echitabilǎ şi imparţialǎ” înainte de a risca sǎ i se taie conexiunea la internet.

Astfel, în urma unor negocieri între Membrii Parlamentului European, Comisia Europeanǎ şi Consiliul European, s-a ajuns la o formulǎ care sǎ satisfacǎ pǎrţile implicate. Christian Engström, europarlamentar din partea Partidului Piraţilor, a fost unul din cei care au avut un cuvânt important de spus în negocierile pentru acest compromis, declarând cǎ este mulţumit de rezultat, fiind un pas mic în direcţia cea bunǎ, adǎugând totuşi cǎ mai sunt multe de fǎcut. “Într-o societate deschisǎ şi liberǎ, nimeni nu ar trebui sǎ fie deconectat de la Internet.”

Astfel, se poate vedea cât de mult conteazǎ chiar şi o singurǎ voce a Partidului Piraţilor în Parlamentul European, însǎ Engström a mai menţionat cǎ: “Nu am fi reuşit sǎ obţinem asta fǎrǎ munca depusǎ de comunitatea de activişti on-line. An demonstrat faptul cǎ oamenii obişnuiţi pot face ceva dacǎ lucreazǎ împreunǎ. Şi asta este doar începutul. Comunitatea de internauţi au început sǎ-şi arate forţa”

Surse: TorrentFreak şi Blogul lui Christian Engström (conţine forma finalǎ a textului)

În momentul în care preşedintele ceh, Vaclav Klaus a semnat Tratatul de la Lisabona, Partidul Piraţilor a mai câştigat un membru în Parlamentul European, în persoana Ameliei Andersdotter, dublându-şi prezenţa, deşi aceasta îşi va ocupa locul oficial abia pe data de 1 decembrie. Pentru a dispune de timpul necesar politicilor de la Bruxelles, Amelia a decis sǎ plece de la Universitatea din Lund, unde era studentǎ la Economie şi Spaniolǎ, şi sǎ se concentreze fulltime pe munca de europarlamentar. O datǎ cu ocuparea acestui post, Amelia Andesdotter, nǎscutǎ pe 30 august 1987, va deveni cea mai tânǎrǎ dintre parlamentarii europeni.

Partidul Piraţilor din România îi ureazǎ Mult Succes!