Asta e lumea in care traim… banul inseamna totul si multi traiesc pentru ban. Mai este cale lunga pana la lumea imaginata de regretatul Gene Roddenberry (societatea umana din Star Trek)! Pana atunci…

E bine sa iti aperi investitiile, e bine sa iti aperi ideile, e bine sa iti aperi munca, dar sa areti cu degetul inspre cei care aleg alternative? Josnic!

Si daca tot vorbim de treburi josnice… conform campaniei actuale “Fii destept”, a Microsoft, printr-o logica simpla, oricine nu are Windows e prost! …sau cel putin asa vad eu treaba si ar fi frumos sa se sesizeze vreo autoritate si sa le dea intalnire in tibunal.

Pana data viitoare… fiti destepti, multe lucruri in viata pot fi gratis!

Articolul era mai degraba scris pentru a arata modul in care lobby-ul MPAA/RIAA/ESA/BSA abordeazǎ problema open-source. Nu, nu fiecare articol este un semnal de alarma. Insa ceea ce doream sa ilustrez este abordarea si argumentatia absurda utilizata de IIPA.

Legat de dreptul lor la libera exprimare – nu m-am legat de acest drept al lor fundamental si inalienabil, si nici n-o s-o fac vreodata.

Da, nu se vorbeste de legislatia internationala aici dar cred ca am spus pe undeva ca ne-am alineat la o serie de acorduri care prevad termene intre 50 ani (Berna) si 70 ani (93/98/EEC), ceea ce nu este o scuza pentru cei care azi ne conduc. Ceea ce se reproseaza statului roman (respectiv legiuitorului) este ca in calitate de parte putea sa negocieze mai bine participarea la respectivele tratate, sau putea obtine derogari de le aplicarea unor directive, dar…interesele comerciale au fost mai puternice decat interesul general. Ceea ce se poate face in continuare este sa se incerce o renegociere a unor acorduri, iar in privinta directivelor UE…suntem stat membru, putina initiativa si coloana vertebrala nu strica.

Referitor la art. 33 din Legea 8, nu sunt de acord ca el permite recitarea integrala a unei unei poezii la serbarea scolara. In cele 2 legi anterioare aceasta exceptie era in mod expres prevazuta, in timp ce art. 33 alin. 2 din actuala lege nu mai are exceptia si nici un paragraf care sa poate fi interpretat in acest sens. Desigur, suntem deschisi oricarei interpretari a actualei legislatii care sa contrazica opinia noastra, si ne-am bucura sa fie asa.
Atrag in mod deosebit atentia asupra art. 33 alin 1 lit. c) si g) care face trimiteri al invatamant dar limiteaza la article izolate, fragmente de opera si/sau folosirea exclusiva in procesul de invatamant/activitatile unitatilor de invatament, respectiv nici o mentiune referitor la serbarea care nu e inclusa in procesul de invatamant (nu face parte din curricula/programa) si nu este o activitate specifica a unei unitati de invatamant ci un eveniment festiv cu caracter public. In schimb la acelasi alineat, lit. h), se permite folosirea la ceremonii religioase si oficiale .

Pentru ca toti sa vada despre ce e vorba redau integral continutul art. 33 din Legea 8/1996:
Art. 33 – (1) Sunt permise, fără consimţământul autorului şi fără plata vreunei remuneraţii, următoarele utilizări ale unei opere aduse anterior la cunoştinţă publică, cu condiţia ca acestea să fie conforme bunelor uzanţe, să nu contravină exploatării normale a operei şi să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare:
a) reproducerea unei opere în cadrul procedurilor judiciare, parlamentare sau administrative ori pentru scopuri de siguranţă publică;
b) utilizarea de scurte citate dintr-o operă, în scop de analiză, comentariu sau critică ori cu titlu de exemplificare, în măsura în care folosirea lor justifică întinderea citatului;
c) utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere în publicaţii, în emisiuni de radio sau de televiziune ori în înregistrări sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv învăţământului, precum şi reproducerea pentru învăţământ, în cadrul instituţiilor de învăţământ sau de ocrotire socială, de articole izolate sau de scurte extrase din opere, în măsura justificată de scopul urmărit;
d) reproducerea pentru informare şi cercetare de scurte extrase din opere, în cadrul bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor instituţiilor publice culturale sau ştiinţifice, care funcţionează fără scop lucrativ; reproducerea integrală a exemplarului unei opere este permisă, pentru înlocuirea acestuia, în cazul distrugerii, al deteriorării grave sau al pierderii exemplarului unic din colecţia permanentă a bibliotecii sau a arhivei respective;
e) reproducerile specifice realizate de bibliotecile accesibile publicului, de instituţiile de învăţământ sau de muzee ori de către arhive, care nu sunt realizate în scopul obţinerii unui avantaj comercial sau economic, direct ori indirect;
f) reproducerea, cu excluderea oricăror mijloace care vin în contact direct cu opera, distribuirea sau comunicarea către public a imaginii unei opere de arhitectură, artă plastică, fotografică sau artă aplicată, amplasată permanent în locuri publice, în afara cazurilor în care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri, distribuiri sau comunicări şi dacă este utilizată în scopuri comerciale;
g) reprezentarea şi executarea unei opere în cadrul activităţilor instituţiilor de învăţământ, exclusiv în scopuri specifice şi cu condiţia ca atât reprezentarea sau executarea, cât şi accesul publicului să fie fără plată;
h) utilizarea operelor în timpul celebrărilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate de o autoritate publică;
i) utilizarea, în scopuri publicitare, a imaginilor operelor prezentate în cadrul expoziţiilor cu acces public sau cu vânzare, al târgurilor, licitaţiilor publice de opere de artă, ca mijloc de promovare a evenimentului, excluzând orice utilizare comercială.
(2) În condiţiile prevăzute la alin. (1), sunt permise reproducerea, distribuirea, radiodifuzarea sau comunicarea către public, fără un avantaj direct sau indirect, comercial sau economic:
a) de scurte extrase din articole de presă şi reportaje radiofonice sau televizate, în scopul informării asupra problemelor de actualitate, cu excepţia celor pentru care o astfel de utilizare este, în mod expres, rezervată;
b) de scurte fragmente ale conferinţelor, alocuţiunilor, pledoariilor şi ale altor opere de acelaşi fel, care au fost exprimate oral în public, cu condiţia ca aceste utilizări să aibă ca unic scop informarea privind actualitatea;
c) de scurte fragmente ale operelor, în cadrul informaţiilor privind evenimentele de actualitate, dar numai în măsura justificată de scopul informării;
d) de opere, în cazul utilizării exclusiv pentru ilustrare în învăţământ sau pentru cercetare ştiinţifică;
e) de opere, în beneficiul persoanelor cu handicap, care sunt direct legate de acel handicap şi în limita cerută de handicapul respectiv.
(3) Sunt exceptate de la dreptul de reproducere, în condiţiile prevăzute la alin. (1), actele provizorii de reproducere care sunt tranzitorii sau accesorii şi constituie o parte integrantă şi esenţială a unui proces tehnic şi al căror scop unic este să permită transmiterea, în cadrul unei reţele între terţi, de către un intermediar, sau utilizarea licită a unei opere ori a altui obiect protejat şi care nu au o semnificaţie economică de sine stătătoare.
(4) În toate cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), e), f), i) şi la alin. (2) trebuie să se menţioneze sursa şi numele autorului, cu excepţia cazului în care acest lucru se dovedeşte a fi imposibil; în cazul operelor de artă plastică, fotografică sau de arhitectură trebuie să se menţioneze şi locul unde se găseşte originalul.

PS Ce se mai aude de consultarile alea…noi utilizatorii si MC am venit cu propuneri si am manifestat deschidere spre dialog…ceilalti prefera procesele.
Oricum avem vesti: s-a infiintat Copyratul Roman, asociatie neguvernamentala, care va fi mijlocul prin care ne vom implica putin mai mult ca pana acum.

Exemplul cu scolarii care recita o poezie este neadevarat. Art. 33 prevede in mod expres ca nu este necesara autorizarea autorului si nici plata vreunei remuneratii pentru acea utilizare.

Binenteles, daca avem motive intemeiate sa credem ca organizatii guvernamentale europene sau romane vor lua decizii bazate pe astfel de documente, atunci cred ca trebuie sa contactam aceste organizatii guvernmantale. Dar daca nu avem astfel de motive, nu cred ca este o idee buna sa reactionam la orice nimic, pentru ca altfel am putea da parerea ca suntem absurzi/irationali. Ca in fabula cu baiatul care striga “lupul”.

Avind in vedere ca aceasta organizatie a emis si in anii trecuti, an de an, un astfel de document, nu cred ca avem un motiv foarte intemeiat de ingrijorare.

PS: Ar trebui interzise prin lege aberatiile.